Eurocentrism

Am citit zilele astea ca Europa Unita - Statele Unite Europene - cea mai mare putere economica, financiara si (in 10-15 ani daca vrea) militara a timpului nostru (ce America? Sunteti cu ochii in trecut!) - Ziceam Europa - are asa o natalitate mica ca in 50-70 de ani o sa fim jumatate din citi sintem.
Parca m-as privi pe mine in oglinda. Singur, egoist, super-lucid, super-timpit: fara copii, fara nimic. Daca mori, mori si gata.
Asa suntem toti europenii: plini de luciditatea noastra, plini de vinovatii. Nu sintem noi responsabili pentru toate relele lumii asteia? Vai de capul nostru!

Suntem slabi, stravezii, transparenti. Parca ne cerem scuze ca existam.
Unde ne e optimismul?
Unde ne e aroganta, vitalitatea?
Revolta?
Furia?
Nebunia?
Dintre oamenii acestui pamint suntem cei mai apropiati de o societate cu adevarat buna. Dar risipim inca pentru nimic resursele imense de care dispunem!
Putem face orice. Putem depasi orice piedica. Putem sa ajungem oriunde in univers, putem sa vindecam cele mai grele epidemii, putem vindeca batrinetea, prelungi viata.
Si am putea incet, incet, sa depasim umanul. Ce fericire!